Alegerea corectă a modelului de dezvoltare pentru România: ”Investiții, investiții și iar investiții” | ANALIZĂ

În contextul pandemiei și al provocărilor în materie de securitate – sanitară, energetică sau chiar alimentară – se discută tot mai apăsat despre nevoia unei noi paradigme economice pentru România.

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu notează, într-o analiză postată pe blogul personală, că nu trebuie reinventată roata, ci este vorba doar de alegerea corectă a modelului de dezvoltare pentru România, despre care spune că necesită 3 lucruri: ”investiții, investiții și iar investiții”.

Noua paradigmă economică pentru România – investițiile din fonduri UE

Evident, în orice discuție despre investiții, reacția generală este ”cu ce bani?”. Privite din această perspectivă, lucrurile stau, în prezent, cât se poate de bine, căci avem un răspuns categoric: ”cu bani europeni!”

România va beneficia până în 2027, de cea mai mare sumă obținută vreodată de țara noastră din finanțări europene. Pe lângă cele 29,2 miliarde euro ale PNRR, din care primele tranșe au început deja să vină, prin intermediul programelor operaționale putem atrage încă 30 de miliarde de euro, la care se adaugă și alte finanțări specifice de câteva miliarde.

În aceste condiții, capacitatea României de a absorbi fondurile europene devine factorul esențial al creșterii economice în următorii ani. Întărirea capacității administrative este factorul cheie de care depinde implementarea eficientă și la timp a proiectelor de investiții.

Avem însă de înfruntat una dintre cele mai dure provocări, aceasta fiind provocarea cantitativă, cea care decurge din implementarea unui volum de investiții fără precedent, comprimat în doar 5 ani, în condițiile în care economia noastră se confruntă, totuși, cu un angrenaj deficitar de forță de muncă, furnizori și chiar mijloace tehnice. De aceea, implicarea mediului de afaceri în realizarea investițiilor este deosebit de importantă, consideră consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.

Tabloul de bord – să reducem sustenabil dezechilibrele

Este binevenit obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiții în bugetul anului 2022, cu precădere în ceea ce privește investițiile din fonduri europene, pentru că acestea trebuie acum să prevaleze, atât în programare cât și în execuție, în raport cu investițiile din bani naționali.

Pentru 2022, este esențial să avem un buget solid și credibil, care să ofere încredere mediului investițional și să susțină stabilitatea financiară de care România are atâta nevoie în această perioadă. Trebuie să țintim ambițios, însă credibil, creșterea ponderii în PIB a veniturilor fiscale, fără de care consolidarea finanțelor publice în următorii ani devine practic imposibilă.

Rămân în continuare problematice deficitele externe, care se adâncesc cu cifre record. Dacă ne uităm în balanța comercială, observăm că, în ultimii ani, cele mai mari deficite sunt înregistrate, în mod sistematic, pentru două categorii importante, produsele chimice și produsele alimentare. În ultimii 5 ani, deficitele aferente acestor 2 categorii au ajuns să reprezinte, cumulat, cam jumătate din deficitul comercial total al României.

Back in (local) business și promovarea exporturilor

Avem nevoie de soluții inteligente pentru a inversa trendul deficitelor externe, să valorificăm mai bine potențialul local, aș spune back in (local) business. De exemplu, România s-ar putea transforma din exportator de materie primă agricolă în producător de valoare adăugată, prin reinventarea industriei alimentare autohtone.

Vestea bună este că statul are la îndemână o serie de pârghii pentru susținerea companiilor. Și nu mă refer aici la politica de ajutor de stat, care merită o discuție separată, ci la scheme de sprijin pe bani europeni, cum sunt cele din PNRR, menite să faciliteze accesul la finanțare, în special a IMM-urilor, care sunt companii preponderent cu capital românesc.

Consider ca trebuie să ne uităm mai serios la oportunitățile de export, în condițiile în care, de exemplu, între primii 500 de exportatori se regăsesc doar 68 companii cu capital românesc. De aceea, este mai necesară ca oricând o strategie pragmatică de creștere a exporturilor, pentru a identifica cererea pentru produsele românești competitive și noi piețe, inclusiv extra-comunitare, cu potențial sporit la export.

Problema forței de muncă și exodul competențelor

De două decenii asistăm la un exod al forței de muncă și al talentelor românești. Acum, în afara României se află încă o Românie, ajunsă deja la a doua generație, în timp ce economia noastră resimte acut lipsa de capital uman.

Conform unui studiu recent al OECD, România are a cincea cea mai mare diaspora din lume, iar dorința de a emigra se regăsește cu precădere în rândul tinerilor. Este însă îngrijorător faptul că doar o mică parte din cei plecați, circa 25%, intenționează să se mai întoarcă.

Dumneavoastră, oamenii de afaceri, cunoașteți cel mai bine cât de importantă este resursa umană. De aceea trebuie să ne gândim serios cum putem readuce în țară acest capital uman românesc, care este cea mai valoroasă componentă a capitalului românesc pe care îl promovăm aici.

Cosmin Marinescu, consilier prezidențial

Să fim convinși că și în România se poate!

Este lăudabil să vedem că mulți întreprinzători români conduc afaceri de succes, care sporesc capitalul românesc, prin inovații și progres tehnologic.

Însă capitalul autohton nu se poate dezvolta autarhic, izolat, de aceea trebuie să beneficiem în continuare de investiții străine cât mai consistente, acestea fiind de altfel un factor important de consolidare a capitalului românesc.

Ne dorim ca poveștile de succes ale întreprinzătorilor români să se înmulțească și să crească, pentru ca tot mai mulți întreprinzători și tineri să ia exemplu despre ce se poate face în România cu o idee bună, puțin curaj și multă determinare, ca să fie clar – în primul rând pentru noi înșine – că și în România se poate, încheie consilierul prezidențial Cosmin Marinescu analiza publicată pe blogul personal.

NOTĂ – Mesajul consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a fost prezentat în deschiderea ”Forumului Capitalului Românesc”, alături de Prim-ministrul României, la Palatul Parlamentului, pe data de 16 decembrie 2021.